Alimentatele recomandate a fi consumate primavara

Primăvara este considerată anotimpul renașterii naturii, dar și al tranziției bioritmului. Organismul își accelerează procesele de detoxifiere pentru a face față unui nou ciclu biologic. Ficatul este organul asociat acestui anotimp. Acum este momentul să diminuăm consumul de carne și să creștem consumul de verdețuri de sezon: leurda, urzicile, ceapa verde, păpădia, sparanghelul, pătrunjelul, morcovul, mazărea, prazul, guliile, ridichile, broccoli, salatele. Dintre alimentele bogate în proteină animală: peștele (păstrăv, ton), mielul, iepurele de casă sunt recomandate în această perioadă. Spre mijlocul și sfârșitul primăverii vom consuma spre exemplu: morcovul nou, fasolea fideluță, plantele aromate, ceapa, feniculul, ardeii. Apar fructele: cireșe, căpșuni, coacăze. Cereala primăverii este grâul. Dintre alimentele primăverii, prin efectele lor se remarcă păpădia (frunze), care tonifică și detoxifică organismul și este puternic hepatoprotectoare, sparanghelul, care poate ameliora simptomele celor meteosensibili, leurda, urzica, usturoiul și ceapa verde.

 

Germenii: sunt alimente vii, bogate în vitamina A, E, C, complexul vitaminic B, minerale precum magneziu, calciu, fier, fosfor, zinc, crom, seleniu, dar şi clorofilă (cu efect de antioxidant şi dedetoxifiere).
În plus, prin aportul mare de fibre, ei combat constipaţia, reduc colesterolul şi  stimulează activitatea sistemului imunitar. În timpul procesului de germinaţie se mai dezvoltă o serie de vitamine, enzime, minerale, flavonoide şi uleiuri volatile, cunoscute generic sub denumirea de elemente vitale.

Ridichiile: sunt foarte apreciate pentru continutul lor ridicat de vitamina C, acid folic si potasiu, dar si pentru continutul mediu de vitamina B6, riboflamina, magneziu, cupru, zinc, fier si calciu. Ridichea de luna contine si foarte multi antioxidanti si este ideala de consumat daca te confrunti cu astenia de primavara, avand in vedere toate vitaminele pe care le contine. Este de asemenea si un bun detoxifiant si intaritor al imunitatii.

Ceapa verde: “este un aliment foarte bogat în vitamina C, fibre, acid folic, vitamina B6 şi magneziu şi este săracă în grăsimi saturate, sodiu şi colesterol. Astfel, ceapa are valori nutritive perfecte pentru a scăpa de grăsimea în exces şi de colesterol şi în acelaşi timp vă ajută să aveţi o sănătate de fier. Ceapa mai are în compoziţie şi carbohidraţi, dar şi importante cantităţi de potasiu, calciu, fosfor, zinc, iod, cupru, vitamina A, E, C, complexul de vitamina B, precum şi substanţe cu proprietăţi antiseptic”, spune medicul Cătălin Luca.

Leurda: frunzele de leurdă au componente asemănătoare cu cele ale usturoiului, predominând sulfura de alil, care imprimă gustul şi mirosul caracteristice tuturor speciilor din genul Allium. În plus, conţine carotenoizi, vitaminele A şi C, vitamine din complexul B, levuloză, ulei eteric complex, săruri minerale, calciu, fier, fosfor, natriu, magneziu, cupru şi proteine. În urma unor studii efectuate în laboratoarele din Germania, leurda a fost declarată “Planta mileniului trei” pentru multiplele sale efecte benefice asupra organismului nostru.

Spanacul: conţine clorofilă în cantitate mare, alături de  acid folic,  vitamina  B1, B2, B6, B9, PP, C, E şi K, caroten, protide, lipide, glucide, mucilagii, luteină, fier, precum şi o substanţă specifică numită spinacină. Datorită faptului că este depurativ (curăţă organismul de toxine), spanacul se foloseşte intens în curele de primăvară. Seminţele de spanac sunt utile în combaterea constipaţiei.

Salata verde: frunzele de salată găzduiesc numeroși fitonutrienți necesari pentru un metabolism optim. Nivelul considerabil mare de vitamina C, E, B6 și acid folic, nutrienți-cheie, mențin un sistem imunitar sănătos și reduc riscul de obezitate, de boli cardiace și de alte boli cronice. Substanțele care dau frunzelor de salată gustul amărui au proprietăți miraculoase, mai ales atunci când salata este consumată constant, în cantități mai mari. Salata verde ne oferă antioxidanți puternici anticancerigeni. Prezența lectucarimului în salata verde îmbunătățește calitatea somnului și ne ajută să ne odihnim, salata fiind astfel indicată și la mesele de seară. Sărurile de zinc din componența salatei ne ajută să combatem stresul. În plus, salata verde poate trata durerile de cap.

Macrisul: este o plantă perenă cultivată datorită gustului său răcoritor şi a proprietăţilor sale depurative, diuretice, antiinfecţioase, antiscorbutice şi uşor laxative. Are un conţinut scăzut de calorii şi este bogată de fier, iod, sulf, zinc, potasiu, fosfor, magneziu, vitamina C şi A, acid folic şi alţi fitonutrienţi. Datorită conţinutului de iod, măcrişul este indicat în special în dieta românilor, cunoscut fiind numărul ridicat al persoanelor care suferă de guşă tiroidiană. Mai mult, accelerează metabolismul, fiind indicat în hipotiroidie.

Papadia: se foloseste in tratarea bolilor biliare si hepatice, a gastritelor, reumatismului, aterosclerozei si varicelor. Printre altele, ceaiurile de papadie si-au aratat eficienta in combaterea obezitatii, a tulburarilor intestinale si a eliminarii toxinelor din sange. Păpădiile conţin foarte mult potasiu iar acesta ajută la reglarea tensiunii arteriale.

Anghinarea: este folosita pentru a stimula secretia de bila din ficat si se crede ca acest lucru ajuta la reducerea simptomelor de arsuri la stomac si a celor care insotesc neplacerile cauzate de consumul excesiv de alcool (mahmureala). De asemenea, remediile din anghinare sunt folosite pentru a trata colesterolul marit, sindromul de colon iritabil, problemele renale, anemia, retentia de apa (edem), artrita, infectiile vezicii urinare si problemele de la nivelul ficatului. Este recomandata in caz de nefrite, angina pectorala, hepatite cronice, ateroscleroza, ciroze hepatice, cat si in infectiile de natura intestinala. La recomandarea medicului, remediile pe baza de anghinare pot fi folosite in tratarea disfunctiilor hepatobiliare, in insuficienta biliara, in inflamatii ale cailor biliare, in caz de pre-ciroza, act si in anumite tipuri de hepatite (cronice si subacute). Remediile ce contin anghinare sunt bune diuretice si buni aliati in cazul persoanelor cu hipercolesterolomie.

Urzica vie: ajută la reducerea stărilor de slăbiciune generală, oboseală, surmenaj, susţine formarea şi funcţionarea normală a globulelor roşii, susţine diureza, drenarea acumulărilor de săruri minerale şi curăţarea tractului urinar, contribuie la detoxifierea organismului, ajută la reducerea nivelului de glucoză în sânge, contribuie la reducerea disconfortului articular şi susţin mobilitatea şi flexibilitatea articulaţiilor, ajută la eliminarea acidului uric şi la reducerea disconfortului cauzat de acumularea acestuia în ţesuturi.

Cartofii noi: conţin cantităţi foarte mari de vitamina C, care stimulează întreg sistemul imunitar. De asemenea, cartofii noi sunt bogaţi şi în vitamina B, acid folic şi minerale esenţiale precum potasiu, magneziu şi fier. Coaja de cartof conţine peste 60 de fitonutrienţi diferiţi şi vitamine. Multe dintre aceste substanţe sunt flavonoide, care protejează de afecţiunile cardiovasculare şi reduc nivelul de colesterol din sânge. Vitamina B din cartofi protejează de asemenea arterele de sânge şi reduce numărul unor molecule care favorizează inflamarea arterelor.

Căpşunile: proprietăţile antioxidante ale căpşunilor previn apariţia cataractei, iar compoziţia mare de vitamine protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina. Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Stockholm, vitamina C în doze exagerate ar putea creşte riscul dezvoltării cataractei în cazul femeilor peste 65 de ani, dar numai dacă sunt preluate din suplimente şi nu din fructe sau legume. Vitamina C găsită în căpşuni produce colagen, benefic pentru păstrarea elasticitiăţii pielii. Iar conform cercetătorilor Universităţii Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariţiei ridurilor.

Cireşele: “sunt recomandate persoanelor care suferă de reumatism, de gută sau de artrită. Cireşele elimină acidul uric şi au o acţiune energizantă asupra organismului. Datorită cantităţii importante de vitamine conţinute, cireşele sunt ideale pentru copiii în creştere”, explică Marina Grigore, specialist în apifitoterapie. Antocianii din cireşe protejează celulele creierului împotriva stresului oxidativ şi ajută la prevenirea formării plăcilor aterosclerotice şi apariţiei bolilor neurodegenerative cum ar fi demenţa.

Surse de informare:

    

 

 

 

 

 

2019-05-14T21:14:16+02:00

Lasa un comentariu