Alimente pentru sanatatea inimii

 

Specialiştii consideră că putem reduce foarte mult riscul de a ne confrunta cu boli cardiace dacă avem grijă să includem în regimul alimentar zilnic chiar şi câteva din urmatoarele recomandări. Este deja un fapt bine ştiut şi dovedit prin studii clinice că dieta sănătoasă este fundamentul unei sănătaţi bune şi mai ales al prevenirii unor probleme de natură cardiacă, ce apar iniţial ca urmare a dietei hipersodate, bogate în colesterol şi alte lipide, şi lipsite de antioxidanţi şi substanţe care pot proteja vasele de acţiunile nefavorabile ale unor agresori precum cei amintiţi. Datorită importanţţei acordate vitaminelor şi substanţelor în forma lor neprocesată, specialiştii mai denumesc dieta recomandată cardiacilor şi “dieta alimentelor integrale” deoarece totul ar trebui să fie în formă crudă.

Verdeţurile: frunzele de salată, spanac, kale, sunt bogate în vitaminele A, C, E și K, și conțin antioxidanți care ajută la eliminarea toxinelor din corp. Abundența în calciu, magneziu și potasiu contribuie la sănătatea inimii. Potasiul ajută la limitarea efectelor de sodiu în presiunea sângelui, alături de magneziu și calciu, care ajută pereții vaselor de sânge să se relaxeze. În plus, verdețurile, ca majoritatea legumelor, sunt bogate în fibre, ceea ce ajută la diminuarea nivelului de colesterol.

Avocado: fructele avocado sunt pline de grăsimi monosaturate sănătoase şi sunt o sursă de potasiu, un mineral, de asemenea, cunoscut pentru controlul tensiunii arteriale. Avocado conţine şi vitamina C, fibre şi carotenoizi. Carotenoidele au fost asociate cu un risc scăzut de deces din cauza bolilor cardiovasculare. In plus, pe lângă doza zilnică de fibre, fructele de avocado s-au dovedit utile în a ajuta corpul să absoarbă alţi antioxidanţi atunci când sunt consumate cu legume precum spanacul şi morcovii.

Brocoli şi conopida: oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit că şoarecii care au primit broccoli în meniul zilnic au făcut faţă mai bine unor problemele digestive, precum colita sau intestin permeabil. Acest lucru se datorează probabil unui compus care se descompune în stomac. Substanţele rezultate activează un receptor numit hidrocarbură arilică. Aceasta menţine sănătoase intestinele, membranele mucoase şi bariera mucoasă dintre organism şi cavitatea intestinală. Bariera puternică protejează intestinul de toxine și agenţi patogeni, permiţând în acelaşi timp absorbția ingredientelor benefice. Intestinele sănătoase reduc riscul de inflamaţie şi, prin urmare, de boli cum ar fi artrita şi tulburările cardiace. Cantitatea de broccoli administrată şoarecilor a fost de 15% din dieta zilnică. O porţie din dieta noastră zilnică ar însemna trei pahare şi jumătate de broccoli sau conopidă. Pentru majoritatea oamenilor, această cantitate este inacceptabilă, însă, potrivit cercetărilor, şi un singur pahar este suficient şi va da un rezultat bun. Legumele crucifere, cum ar fi broccoli, conopidă, varză, spanac, sunt bogate şi în vitamina K, foarte importantă pentru inimă.

Spanacul te ajută să-ţi menţii sănătatea inimii datorită conţinutului de luteină, folaţi, potasiu şi fibre. In general, creşterea consumului de verdeţuri este benefică pentru inima ta. In cadrul unui studiu recent au fost examinate mai mult de 15.000 de persoane, timp de un an şi care nu sufereau de boli cardiovasculare. Cei care au consumat mai mult de doua porţii şi jumatate de legume pe zi au prezentat un risc de a dezvolta boli ale inimii cu 25% mai scăzut, în comparaţie cu cei care nu au mâncat deloc astfel de alimente. Fiecare porţie nouă reduce riscul cu încă 17%, spun specialiştii.

Roşiile: au un nivel ridicat de potasiu, benefic inimii. In plus, sunt o sursă de antioxidant licopen, care ajută la eliminarea colesterolului „rău”, menţinând vasele de sânge deschise şi minimizând astfel posibilitatea atacurilor de inimă. Unde mai pui că pot intra cu uşurinţa într-o dieta sănatoasă, fiind scăzute în calorii şi având un nivel mic de zahăr.

 

Somonul: foarte bogat în omega 3, somonul reduce nivelul tensiunii arteriale şi ajută la coagularea sângelui. Consumat de două ori pe săptămână, reduce cu o treime riscul mortalităţii prin atac de cord. “Somonul conţine astaxantin carotenoid, care este un antioxidant foarte puternic”, spune cardiologul Stephen T. Sinatra, autorul lucrării “Cum să scazi tensiunea arterială în opt săptămâni”. Totuşi, asigură-te că alegi somon sălbatic şi nu peşte de crescătorie care poate conţine insecticide, pesticide şi metale grele.

Nucile: se recomandă consumul zilnic a unui pumn mic de nuci crude, deoarece s-a demonstrat că acest obicei reduce cu 50% riscul de a face boli de inimă. Nucile sunt pline de grăsimi sănătoase care scad nivelul colesterolului rău, crescând în acelaşi timp nivelul colesterolului bun.

Migdalele: sunt bogate în vitamina E, calciu, fosfor, fier şi magneziu. De asemenea, ele conţin zinc, seleniu, cupru şi niacină.

Semintele Chia şi seminţele de in: aceste tipuri de seminţe sunt o sursă bogată de acizi graşi Omega-3, precum acidul alfa-linolenic. Omega-3 are multe efecte benefice, ajutând la scăderea nivelului trigliceridelor, LDL şi colesterolului total.

Ciocolata neagră: cea care conţine 60-70% cacao, ajută la normalizarea presiunii sangvine. În plus, previne coagularea sângelui în timp ce combate inflamaţia.

Usturoiul: e suficient să consumi un căţel de usturoi în fiecare zi şi vei avea o inimă „de fier”. Usturoiul scade nivelul colesterolului „rău” şi împiedică formarea cheagurilor de sânge. Fiind bogat în vitamine, usturoiul previne apariţia atacurilor de cord şi a aterosclerozei.

Fructele de pădure: antioxidanţii, vitaminele şi fibrele pe care le conţin fructele de pădure reprezintă un adevărat răsfăţ pentru inima ta. Aşa că încearcă să consumi de cel puţin două ori pe săptămână mure, afine sau zmeură. Îţi vei păstra elasticitatea vaselor de sânge, care se poate pierde, în special cu înaintarea în vârstă.

Ceaiul verde: consumul de ceai verde scade nivelurile totale ale colesterolului şi are ca rezultat un profil lipidic mai bun (raportul dintre colesterolul LDL şi HDL este îmbunătăţit). În plus, extractul de ceai verde poate fi la fel de eficient ca şi aspirina în subţierea sângelui. De asemenea, tensiunea arterială este mai mică la consumatorii de ceai. Potrivit unui studiu realizat în Japonia, femeile care au băut zilnic peste 5 ceşti de ceai au prezentat un risc de deces din cauza bolii cardiovasculare cu 31% mai mic comparativ cu femeile care au băut o ceaşcă sau mai puţin zilnic, iar bărbaţii din grupul iubitorilor de ceai au prezentat un risc redus cu 22%. Un aspect interesant: pentru că băutul ceaiului este popular în Japonia în toate păturile sociale şi în diferite stiluri de viaţă, studiul pare să indice că ceaiul verde furnizează şi alte beneficii pentru sănătate: cei care îl consumă au tendinţa de a face şi alte alegeri sănătoase (fac sport, mănâncă fructe şi legume etc.).

Vinul roşu: puterile antioxidante superioare a vinului roşu faţă de cel alb au fost recent demonstrate de dr. Edwin Frankel, cercetător chimist la Universitatea Davis din California. El a testat activitatea antioxidantă a 14 soiuri de vin roşu şi şase de vin alb originare din California. Vinurile roşii conţineau aproape de 10 ori mai multe substanţe antioxidante, numite compuşi fenolici, decât vinurile albe. În analizele de laborator, antioxidanţii vinului roşu au inhibat oxidarea periculoasă a colesterolului LDL între 46 şi 100%, comparativ cu 3-6% în cazul vinului alb.

Rodiile: au efecte anti-îmbătrânire, luptă împotriva apariţiei unor maladii ca Alzheimer, cancer, boli de inimă, artrite şi chiar protejează creierul fătului. Este recomandat ca şi femeile gravide să consume suc de rodii deoarece protejează creierul micuţilor de eventualele afecţiuni ce pot apărea din cauza proastei oxigenări sau a circulaţiei sângelui necorespunzatoare, a demonstrat un studiu realizat de către Universitatea de Medicină St. Louis din Washington. Specialiştii în prevenţie recomandă sucul proaspăt de rodii pentru calitaţile sale extraordinare. O echipă de cercetători americani a prezentat acum 2 ani, cu prilejul unui congres al cardiologilor, un studiu despre sucul de rodii. Câţiva pacienţi cu boli de inimă care luau medicamente pentru reducerea colesterolului au baut timp de 3 luni suc de rodii (150 ml). Iar alţii o bautură fara extract de rodii. Primii şi-au îmbunataţit circulaţia sângelui, iar starea celor care au consumat un suc oarecare s-a înrăutăţţit. Cercetătorii au ţinut să precizeze că sucul de rodii nu este un substitut pentru dietă şi exerciţii fizice. Datorită nivelului crescut de antioxidanţi, nu doar persoanele bolnave pot consuma suc de rodii.
S-a observat că sucul de rodii previne formarea plăcilor oxidate de colesterol rău (LDL) care duce la artrite şi reduce cu 30% formarea acestui tip de plăci în cazuri de ateroscleroză (un studiu pe 19 pacienţi).

 

Surse de informare:

 

 

2019-06-16T11:25:24+02:00

Lasa un comentariu