Cum tratezi hipertensiunea arteriala in mod natural

Teoretic tensiunea reprezintă forţa cu care sângele împinge pereţii arterelor în timpul circulaţiei. Aceasta este codificată de doua valori, valoarea cea mai mare poartă denumirea de tensiune arteriala sistolică şi indică presiunea din aorta proximală în momentul în care inima pompează sânge, iar valoarea cea mai mică este denumită tensiune arterialaă diastolică ce indică presiunea in aorta inainte de urmatoarea bataie a inimii. Tensiunea variaza in functie de nevoile organismului, însă valorile care depăşesc constant 140/90mmHg sunt considerate valori mari şi discutăm de hipertensiune ce reprezintă un factor de risc în apariţia accidentelor vasculare cerebrale, infarct miocardic şi apariţia problemelor renale.

Factori determinanţi:

Ingestia crescută de sare: în regiunile în care ingestia de sare ( în special sare rafinată) este crescută, ca de exemplu în Japonia, boala hipertensivă este epidemică, afectând aproximativ jumătate din populaţie. Românii consumă în medie 10 până la 20 g de sare pe zi. Aceasta înseamnă 2-4 linguriţe de sare sau aproximativ de 10-20 de ori cantitatea necesară.

Ateroscleroza: plăcile ateromatoase arteriale se depun, îngustează şi chiar astupă lumenul arterial, forţând organismul să mărească presiunea de circulaţie a sângelui pentru a putea asigura tuturor celulelor necesarul de oxigen şi substanţe nutritive.

– Stresul: stresul, agitaţia compulsivă, situaţiile conflictuale nerezolvate, nefericirea, depresia sau anxietatea sunt câteva din stările emoţionale ce contribuie la dezvoltarea tensiunii arteriale.

Factori care cresc vâscozitatea sângelui : deshidratarea, creşterea numărului de globule roşii, creşterea colesterolului sanguin, niveluri sangvine crescute de sare, zaharuri, proteine, reziduuri şi substanţe nutritive transportate de sânge de la nivelul tractului digestiv, în special provenite de la alimente care au o valoare calorică mare.

Tratamente naturiste:

– Păducelul: este cunoscut încă din antichitate, fiind menţionat în scrierile istorice atât de catre medicul grec Dioscoride, cât şi de biologul şi naturalistul roman Plinius cel Bătrân. De asemenea, Quercetanus, medicul regelui Henric al IV-lea, intrebuinţa siropul din fructe de păducel pentru tratarea bolilor de inimă. Se foloseşte în tulburări de ritm cardiac (tahicardie, palpitaţii, extrasistole), insuficienţă cardiacă, cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, hipertensiune arterială, afecţiuni cardiovasculare care apar pe fond nervos.

– Talpa gâştei: are efecte sedative şi cardiotonice, dar reglează şi presiunea arterială. Aceste capacităţi au fost măsurate într-un studiu efectuat pe 50 de pacienţi, care au primit 1200 mg de ulei de talpa gâştei, timp de 28 de zile, observându-se o reducere a presiunii sângelui şi o îmbunataţire a problemelor de somn.

Usturoiul: este una dintre cele mai vechi plante cu utilizare medicală. Câteva papirusuri egiptene datând din anul 1500 i.Hr. făceau deja referire la 22 de tratamente pe bază de usturoi.  Egiptenii, evreii, grecii şi romanii din Antichitate mâncau şi foloseau usturoiul, în scop medicinal, pentru o amplă gamă de afecţiuni. Un nou studiu inovator, publicat în luna septembrie 2013 in „Pakistan Journal of Pharmaceutical Sciences” a arătat că usturoiul este cel puțin la fel de eficient ca medicaţia alopată de ultima generatie în reducerea tensiunii arteriale, la pacienţii diagnosticaţi cu hipertensiune arterială. Cercetatorii au administrat pacienţilor cinci doze de usturoi (300/mg, 600/mg, 900/mg, 1200/mg, 1500/mg) la loturi diferite, comparativ cu betablocantele, timp de 24 săptămâni. Tensiunea arteriala a fost înregistrată în săptămânile 0, 12 şi 24. Rezultatele studiului de faţă au demonstrat efectele hipotensoare remarcabile ale usturoiului, comparativ cu betablocantele administrate în caz de hipertensiune arterială.

Brânca ursului: revigorează şi reintineresc rapid organismul, măresc capacitatea de efort şi tonusul psihic, elimină sterilitatea, impotenţa şi frigiditatea, fiind un remediu indicat şi vârstei a treia, planta scutind organismul de neplăcerile declinului fizic, redând tonusul şi pofta de viaţă. De asemenea, rădăcina de brânca ursului este şi un bun reglator al tensiunii arteriale, antispastic uterin şi digestiv, carminativ mediu.

Sucul de ţelină: potrivit unei teorii chineze, ţelina este eficientă pentru hipertensiunea arterială, deoarece acţionează asupra ficatului, iar un anumit tip de hipertensiune este asociat cu ficatul. De exemplu, ţelina s-a dovedit a fi utilă în reducerea hipertensiunii arteriale în cazul a 14 din 16 pacienţi. Sucul de ţelină, amestecat cu miere, a fost administrat (aproximativ 240 ml) pe cale orală pacienţilor, de trei ori, în fiecare zi, pe o perioadă de o săptămână. S-a observat că acest suc de ţelină reduce atât presiunea diastolică, dar şi pe cea sistolică.

Măslinul: studiile au demonstrat că oleuropeina din frunzele de măslin are capacitatea de a reduce tensiunea în pereţii vaselor de sânge şi de a le dilata, ceea ce, în cele din urmă, duce la scăderea tensiunii arteriale. Extractul din frunzele de măslin poate fi folosit atât pentru tratarea hipertensiunii, cât şi pentru prevenire. Menţine sănătatea vaselor de sânge şi micşorează riscul apariţiei accidentelor vasculare.

Hibiscusul: este o plantă foarte apreciată în medicina naturistă, care creşte în regiunile calde, tropicale şi subtropicale. Un studiu din 2007 a scos la iveală că persoanele care luau doze de 250 de mg de pudră de hibiscus își mențineau tensiunea arterială la un nivel sănătos. O altă cercetare, publicată în Journal of Nutrition a demonstrat, de asemenea proprietățile antihipertensive ale hibiscusului. Șaizeci și cinci de hipertensivi cu vârste cuprinse între 30 și 70 de ani au luat parte la un studiu de șase săptămâni. Indiferent de vârstă, extractul de hibiscus a reușit să scadă tensiunea sistolică a voluntarilor.

– Magneziul: studii recente în domeniul cardiologiei au demonstrat că magneziul este un mineral extrem de important pentru menţinerea sănătaţii muşchiului cardiac. Pe langă contribuţia adusă funcţiei cardiace, magneziul joacă un rol important şi în reducerea tensiunii arteriale, prin diminuarea constricţiei şi a spasmului vascular. Și nu în ultimul rând protejează vasele prin scăderea colesterolului din sânge, împiedicând formarea plăcilor de aterom.

– Potasiul: este un mineral (metal) alcalin sub formă de sărutir cu largă răspandire în natură, cu are un rol important în organismul uman: menține echilibrul electrolitic al organismului și susține activitatea cardiacă, stimulând inima să bată cu frecvență regulată. Controlează fenomenele de excitabilitate și de contracție, caracteristice celulelor nervoase și musculare, de prezenta lui depinde buna funcționare a inimii, dar și a creierului. Potasiul este un reglator al tensiunii arteriale, dar și al greutatii corporale, deoarece extrage sodiul din celule, fapt ce reduce volumul de lichide din organism. Totodată, acesta activează funcția renală și participă la reacțiile chimice care implică proteinele și glucidele, stimulând secreția de insulină.

–  Coenzima Q10: este supranumită “scânteia vieţii” datorită importanţei ei în producerea energiei de catre organismul uman. La vârsta de 50 de ani, nivelul de CoQ10 în organism este deja redus la sub jumatate comparativ cu vârsta de 20 de ani. CoQ10 are efecte benifice asupra funcţiilor inimii şi de aceea este recomandatată pentru cei ce suferă de: insuficienţă cardiacă, cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, ateroscleroză, hipertensiune arterială.

–  Arginina: îmbunătăţește producţia de ”factori de relaxare”, scade tensiunea în pereţii arterelor și scade tensiunea arterială ridicată.

 

 Surse:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2019-06-23T14:47:21+02:00

Lasa un comentariu