Importanta grasimilor in organism

Grasimile ( lipidele) sunt substante organice ( macronutrienti) care exista in organism sub mai multe forme, cum ar fi trigliceridele, acizi grasi liberi , fosfolipidele, steroizii si prostaglandinele. Unitatea de baza a lipidelor este acidul gras, utilizat pentru producerea de energie.

Trigliceridele ( 3 molecule de acizi grasi si o molecula de glicerol): reprezinta un tip special de grasimi care, alaturi de colesterolul total, constituit din colesterolul de inaltă densitate (bun) si cel de joasa densitate (rau), constituie profilul lipidic. Colesterolul si trigliceridele sunt tipuri diferite de lipide. Colesterolul intra in constitutia membranelor celulare si in compozitia unor hormoni. Trigliceridele, in schimb, reprezinta unul dintre principalele rezervoare de energie ale organismului, fiind depozitate la nivelul celulelor adipoase. Mai exact, daca in urma procesului de digestie, organismul se confrunta cu un surplus de calorii (provenite indeosebi din carbohidraţi si din grasimi saturate), acestea se depoziteaza in adipocite sub forma de trigliceride. Ulterior, intre mese, trigliceridele sunt eliberate pentru a asigura nivelul energetic al organismului. In general, trigliceridele provin din alimentatie, insă o mica parte este sintetizata la nivelul ficatului. O concentraţie normală a trigliceridelor nu ar trebui să depăşească valoarea de 150 mg/dl. Un nivel de peste 200 mg/dl, coroborat cu un stil de viata nesanatos ( fumat, consum de alimente prajite, procesate, cu aditivi alimentari) poate declansa un process inflamator in organism care conduce la depunerea unui strat pe artere ( ateroscleroza). Specialistii de la Clinica Mayo afirma ca dieta bogata in carbohidrati este principalul factor de risc in cresterea nivelului trigliceridelor. Prin urmare, eliminarea din dieta a carbohidratilor (paine alba, orez, produse de patiserie si dulciuri concentrate) este prima schimbare care se impune in stilul de viata.

Fosfolipidele (o molecula de glicerol, esterificata cu 2 acizi grasi si o grupa fosfat) sunt lipide complexe, care reprezinta componenta principala a membranelor celulare, sintetizate in ficat si in intestinal subtire, care contribuie la metabolismul normal al lipidelor si la schimbul de substante dintre cellule si mediul exterior. Exemple de fosfolipide: cefalinele, lecitinele, fosfatidilserina, fosfatidilcolina. Lecitina si uleiul de crabi sunt unele din sursele cele mai importante de fosfolipide.

Steoizii sunt lipide speciale la care cel mai important rol este cel hormonal. O mare parte din sterozi sunt creati din cholesterol. Cei mai importanti sunt corticosteroizii, secretati de glanda suprarenala ( cortizolul, cortizonul) si hormonii sexuali ( testosteronul, estrogenii).

Prostaglandinele sunt substante derivate din acizii grasi, avand o structura biochimica comuna denumita prostanoid, produsa in mod natural de catre organism si servind drept mediator intr-un mare numar de fenomene fiziologice si patologice ( prostaglandinele proinflamatorii). Prostaglandinele “bune” reduc tensiune arteriala, inhiba agregarea sangelui si combat inflamatia. Cele mai multe din prostaglandinele bune sunt sintetizate din acizii grasi omega 3.

Tipuri de grasimi: grasimi nesaturate si saturate

  A). Grasimile nesaturate cuprind la randul lor grasimile mononesaturate si grasimile polinesaturate.

  1. Grasimile mononesaturate sunt de obicei lichide la temperatura camerei si se solidifica atunci cand sunt refrigerate. Grasimile mononesaturate raman stabile la temperaturi ridicate si sunt, prin urmare, recomandate pentru gatit, deoarece exista probabilitati mai scazute de a se se descompune, generand compusi toxici.

Beneficii asupra sanatatii:

  • mentine nivelul colesteolului la parametrii optimi
  • cresc starea de spirit ( dispozitia)
  • promoveaza sanatatea inimii si a sistemului cardiovascular

Cele mai bune surse la 100 de grame: uleiul de masline 73 gr., uleiul de avocado 70 gr., uleiul de rapita, migdale 33 gr., caju 27 gr. , arahide 25 gr. , fistic 24 gr.

 2). Grasimile polinesaturate: principalele doua tipuri de PUFA, respectiv Omega 3 si Omega 6, sunt importante, neputand fi sintetizate de organismul uman. Intre acesti doi acizi grasi trebuie sa fie un echilibru perfect, de 1:1, acceptat de pana la 1:4, insa alimentatia defectuoasa a facut ca, la nivel mondial, ratia sa fie de peste 1:20.

Beneficii:

  • mentin nivelul colesterolului in parametrii normali
  • influenteaza in mod pozitiv starea de spirit
  • au proprietati antiinflamatorii importante
  • sustin functia cognitiva, respectiv capacitatea de invatare, memorare, reamintire

Principalele surse de omega 6 ( acid linoleic) : uleiul de struguri ( 9359/lingura), uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb (7224/lingura), uleiul de soya ( 6807/lingura). Nucile: Pecan (20630 ), Arahidele (15691), Semintele de floarea soarelui (23048).

Principalele surse de omega 3 ( acid linolenic): uleiul de in ( 7196/ lingura), uleiul de canepa ( 22), uleiul de rapita ( 1279/lingura). Seminte: in (22813/ 100 gr), chia (17552/100 gr.). Nucile: nuci romanesti (2006/ 100 gr). Peste: macrou scurs (4970/ 100 gr.), hering de pacific ( 2418/ 100 gr. ), somon la conserva scurs ( 2200/ 113 gr.), somon salbatic de Atlantic crud ( 2018/ 100 gr.).

 B). Grasimile saturate sunt un tip de grasimi care se gaseste, in principal, in produsele de origine animala, precum carnea rosie, carnea de pui si produsele lactate integrale, untul si untura. Sunt si surse vegetale de grasimi saturate, precum uleiul de palmier si cel de cocos. Grasimile saturate sunt, de obicei, solide la temperatura camerei.

Grasimile saturate au fost considerate de-a lungul timpului ca fiind grasimile nesanatoase, fiind asociate cu riscul de boala cardiovasculara. Cu toate acestea, noi studii arată ca in realitate mecanismele sunt mult mai complexe, iar impartirea grasimilor in bune si rele nu ofera o imagine corecta. De asemenea, se pune accentul din ce in ce mai mult pe impactul negativ al consumului de carbohidrati, care se dovedeste a avea un rol mult mai important in cresterea in greutate si in cresterea colesterolului rau.

Untul ghee: “aliment sacru” in religia Hindusa. In cadrul prepararii untului clarifiat, apa si componentele proteice precum si unele grasimi sunt eliminate, ramanand astfel doar grasimea pura din unt, in felul acesta obtinandu-se un produs cu calitati superioare untului obisnuit. Gheea bine preparata nu rancezeste, nu mucegaieste, putand fi tinuta la temperatura camerei saptamani si chiar ani la rand fara a-si schimba proprietatile. De altfel, textele ayurvedice stravechi ne spun ca gheea (untul clarifiat) cu cat este mai veche, mai “imbatranita”, cu atat este mai valoroasa din punct de vedere terapeutic, fiind folosita in vindecarea multor afectiuni.

Ghee este usor de digerat, imbunatateste capacitatea de absorbtie a nutrientilor in organism, are efecte benefice asupra memoriei, sporeste flexibilitatea trupului si are proprietati vindecatoare pentru mai multe afectiuni.

In medicina ayurvedica, ghee este considerat sattvic si este adesea folosit pe post de ingredient in prepararea medicamentelor ayurveda, alaturi de ingrediente precum uleiul de susan sau maduva osoasa. In general, ghee este folosit pentru tratarea afectiunilor cauzate de Pitta Dosha, dar si pentru constipatie sau ulcer.

Datorita lanturilor sale scurte de acizi grasi, rata de absorbtie a ghee-ului de corp este mai mare decat in cazul oricarui alt ulei de gatit, fapt care il face excelent pentru transportul nutrientilor la tesuturi. De aceea, este folosit si in formule medicinale, pentru a asista absorbtia ierburilor de leac si a mineralelor.

Ghee este bogat in vitaminele A si E, solubile in ulei.

Ghee este bogat in K2 și CLA (Acid Linoleic Conjugat), un antioxidant cu proprietati antivirale daca isi are sursa in iarba cu care sunt hranite vacile.

Ghee este bogat din punct de vedere nutritional ca si uleiul de cocos. Ghee este bogat in acizi grasi cu lant mediu care sunt absorbiți direct catre ficat (precum carbohidratii) si arsi ca energie. Atletii pot utiliza ghee ca pe o sursa consistenta de energie.

Tract digestiv sanatos. Cercetarile arata ca persoanele cu tracturi digestive nesanatoase nu produc acid butiric. Ghee stimuleaza secretia de acid gastric, ajutand astfel in procesul digestiv.

Uleiul de cocos: reprezinta cea mai bogata sursa de grasimi saturate cunoscuta, aproape 90% dintre acizii sai grasi fiind saturati. Numeroasele studii recente atesta insa faptul ca aceste grasimi nu sunt nocive, ci, dimpotriva, sunt foarte benefice si promoveaza sanatatea cardiovasculara, ba chiar ne ajuta sa slabim. Contine un tip special de grasimi saturate, respectiv trigliceride cu lanț mediu care sunt metabolizate diferit. Printre acestea, se numara: acidul caprilic, acidul lauric și acidul capric. Acești acizi grași sunt ușor digerabili, au proprietati antimicrobiene si antifungice si se duc direct la ficat din tractul digestiv unde sunt utilizati ca o sursa imediata de energie.

Schema ( reteta) de tratament pe baza de plante: sunt incantat sa te asist in redobandirea starii de sanatate, folosid remediile pe baza de plante. Pentru o formula de tratament personalizata te astept sa-mi scri pe adresa plantevindecatoare@gmail.com

 

Resurse:

 

2019-12-13T21:44:07+02:00

Lasa un comentariu